trafic constant

Am deschis contorul de Trafic pentru blogul meu.
Am 12 Vizitatori în ultimele 7 zile si 3 Vizitatori în ultimele 24 de ore. Dar am 223 vizitatori în ultimele 30 de zile...

Motorul de căutare cel mai folosit este Google iar cel mai bun referrer web în ultimele 7 zile este www.timsoft.ro (thanx Carmen).

Aceste date imi dau un sentiment placut, pe care il rationalizez:
1. ma simt liber de obligatii pentru ca nu mi-am propus sa fac trafic.
2. cei 12 par sa fie destul de constanti. deci am atins obiectivul de produs de nisa. am 12 clienti constanti pentru scrisul meu.

Visez la momentul in care voi avea doar 1 vizitator: doar eu. Asta ar fi rolul unui jurnal pana la urma.

Junior Achievement este verbul

Pentru ca m-am saturat sa vorbesc de ce nu imi place, am decis sa scriu despre ce imi place. Si-asa nu citeste nici naiba ce scriu eu aici, asa ca tot eu o sa citesc la final si voi fi multumit...

Am fost invitat la o conferinta organizata de Junior Achievement. Au fost invitati toti partenerii si finantatorii lor si nu a fost nimeni taxat. Asta nu e o cine stie ce noutate. Conferinte sunt multe, putine sunt cu key-speakeri foarte importanti, la majoritatea nu se plateste, ca la Kotler de pilda...

Conferinta a fost facuta pentru tineri elevi, studenti, sau tineri functionari in companii din Romania si a avut ca scop deschiderea orizonturilor acestora in materie de gandire profitabila. Reteta e arhicunoscuta: iei un american pur-sange, il pui cu fata catre public si cu spatele la un Powerpoint despre succesul in afaceri si modele de succes in business. In general da foarte bine sa spui ca ii cunosti pe toti, de la Bill Gates pana la Dl. Honda si sa zambesti mult, ca doar de-aia esti american. Nimic nou pana aici.

Ce ma ingrozeste de fiecare data cand particip la astfel de evenimente este atitudinea si limbajul de lemn corporatist pe care le adopta tinerii care lucreaza pentru firmele cunoscute - tineri de 20 si ceva de ani, adica oameni nascuti, multi dintre ei, dupa 1982. Desi nici macar nu au apucat sa simta pulsul business-ului foarte bine, ei sunt pregatiti sa fie indoctrinati si abia asteapta asta. "Compania mea promoveaza inovatia si adopta politici motivationale", "sunt sprijinit in cadrul (...)- si aici e zis cu emfaza numele companiei - sa ma dezvolt si sa creez"; "am sansa sa dezvolt proiecte noi care sunt in conformitate cu valorile companiei". Este absolut gretzos sa vezi astfel de atitudini - si astea nu imi inspira decat pionieri si soimii patriei decat marele spirit corporatist american din anii 50'. Sunt genul de tineri pentru care creativitatea nu este decat un cuvant asezat bine in discurs.

La povestea asta Junior Achievement are o bila alba, pentru ca programele lor sunt profund concrete: elevi in clasa a 3-a pot invata sa faca planuri de afaceri, sa lucreze cu Excel, sa faca networking si sa exprime coerent propuneri de dezvoltare de afaceri. Ei promoveaza iesirea din paradigma "facerii banilor" si intrarea in era "business-ului inteligent".

JA are filiale in peste 100 de tari din toata lumea, cu 8 milioane de elevi instruiti in "economie de piata" in fiecare an. Deci, repet: 8 milioane de elevi/studenti noi in fiecare an, de la clasa 1 pana la ultimul an de facultate. Just think...

Sarbu imi place

Am aflat cu placuta surprindere (Thanks ZF) de numirea omului de afaceri Adrian Sarbu in functia de director operational (COO) al intregului grup american de media Central European Media Entreprises (CME).

Imi place stirea din mai multe motive:
- este prima mare promovare importanta a unui executiv roman in conducerea unei companii listate pe piata bursiera internationala - in valoare de 3,5 miliarde de dolari. Era timpul sa iesim la vedere, peste nivelul middle management cu care ne-am obisnuit sa ne prezentam ca romani in diverse companii din lume. e o intarire viguroasa a calitatii de roman..
- promovarea vine natural, dupa ce Sarbu a fost pe rand fondator Mediapro in 1990, partener CME incepand cu 1995, coordonator al operatiunilor CME in Romania in ultimii 12 ani. Din 2006 devine Director Regional al CME in Cehia, Slovacia si Romania.
- Seful lui, Michael Garin - CEO la CME, zice despre el ca este "cel mai talentat executiv cu care a lucrat"
- imi place de Sarbu ca om de afaceri si ca prezenta de spirit. Discret si dinamic, nu s-a oprit din expansiune si este un model beton de business.

pungi si sacose

Nu cred ca suntem o natiune de sacoshari sau de caraushi. Cred ca suntem doar platitori de tribut vremilor in care nu aveam decat valize greu de transportat sau pungi de un leu. Indiferent ca ne place sau nu, o vedem in fiecare zi pe strada, in gari, la metrou, autogari, statii de autobuz. Oamenii cara lucruri si o fac in special cu sacosha, cu punga - in apropierea marilor supermarketuri (Carrefour, Cora, Auchan) situate in zonele centrale; sau pe la periferii - oameni de la tzara (la propriu) care transporta sacoshele de Metro - cele rezistente si mari, din plastic, cu manere sanatoase.

"Comerciantii cei mai buni sunt cei care ofera pungi atunci cand iti faci cumparaturile de la ei". Si toata lumea e de acord aici, e ok sa mergi la supermarket si sa pleci cu un ambalaj decent, ca in orice alta tara civilizata si nu cu cea de nylon, cum inca se mai practica la tara sau in multe orase din afara Bucurestiului.

In Bucuresti aproape toti retailerii ofera astfel de pungi, gratis, mai putin Billa, Albinutza, Metro. In schimb o fac supermarketurile de cartier, cel putin la mine in cartier. Si din ce in ce mai des, zarzavagii, vanzatorii de fructe si legume. De regula pungile pe care le dau cei din urma sunt ale celor mari: Carrefour, Cora, Auchan. E foarte funny sa mergi in piata de fructe sa iei un kg de mere si sa ti-l dea intr-o sacosa de Carrefour. Dar e ok, simti iesind o briza de civilizatie dintre legaturile de marar si gramada de tzelina.

Acum problema se pune foarte serios: daca un taran "needucat" (la propriu) intelege ca o punga gratis inseamna un plus de calitate care ii poate fideliza clientii, asta e cea mai gratis lectie de marketing pe care o poate lua managementul de la Billa, Albinutza, Metro. Nu stiu exact cum se pune problema in aceste multinationale - de pilda daca asta e o practica in toate tarile in care opereaza supermagazinele sau e doar o decizie locala. As inclina spre ultima. Sunt convins insa ca bugetele destinate producerii de sacoshe de plastic sunt (sau ar trebui, oricum) incluse mai degraba in costurile de marketing decat in cele de productie (sau mai rau, la pierderi??!!).

Asta pentru ca in momentul in care iese din magazin cu sacosele, clientul magazinului, odata ajuns pe strada, devine automat agent de publicitate. Marca magazinului e plimbata pe gratis pe sub ochii altora: publicitate curata. deci cei mai buni vanzatori din Romania sunt francezii de la Carrefour, Auchan, Cora si taranii de la mine din piatza. Restul sa mearga la training.

Magia Craciunului: vanzarile!

Inca mai sper ca in fuga spre profit, afacerile romanesti sa inteleaga de fapt ce inseamna magia Craciunui: un shut pentru vanzari, pentru profit, pentru retailul de toate felurile.

Ma raportez din nou la americani. International Herald Tribune (citit la Wall-Street) anunta ca retailerii americani experimenteaza un nou tip de advertising: publicitatea si anuntarea promotiilor si reducerilor inca din octombrie, fara a mentiona insa popularul “Merry Christmas!” in cataloagele sau reclamele de prezentare a ofertei.

- Wal-Mart isi propune un record in vanzarile din acest sezon, anuntand reducerea preturilor la jucarii incepand cu mijlocul lui octombrie, insa oficialii nu s-au referit la acest demers ca la o campanie de sarbatori.
- Competitorul L.L. Bean mizeaza pe transportul gratuit al marfii, nespecificand daca e vorba de o oferta care precede sarbatorile de iarna, recurgand insa la culorile rosu si verde, apreciate in sezonul de iarna.
- Cunoscutul retailer de jucarii Toys “R” Us detine un magazin temporar in Manhattan, insa clientilor le-ar trebui mult timp sa studieze reclamele asociate brand-ului pentru a afla numele magazinului: Holiday Express.

Se pare ca in State campaniile de marketing sunt astfel pozitionate incat sa asigure un boost al cumparaturilor de sezon, fara celebra lista adresata Mosului, intr-o perioada in care retail-ul american a decazut din punct de vedere economic. (vezi scandalurile retragerii jucariilor de pe piata - compania Mattel si problemele de pe piata chineza)

Nu am vazut inca mari promotii la noi, desi asta se intampla nu doar in US, ci in toata lumea civilizata europeana, din UK pana in Grecia... De asta lor le merge mai bine: pentru ca afaceristii romanii sunt rationali, cu capul pe umeri, nu naivi, nu usor de pacalit, ei fac business, nu povesti.

Ei bine, am o veste pentru toti rationalii: business-ul e o poveste, e o iluzie, e un mit. Banii nu exista, sunt doar niste bucati de hartie. Cei care au inteles asta sunt acum marii miliardari ai acestei lumi: Buffett, Hefner (playboy), Gates (microsoft), Trump, Branson (Virgin). Totul poate fi doar o joaca. Miza sta in magia cu care intelegi sa construiesti. Iar ei cred in Mos Craciun.

banii sunt in nisha

Pai era si timpul: trei banci joaca tare pe nisa creditelor pentru contabili, avocati si medici.

Scrie la Wall-Street ca bancile care dezvolta o strategie agresiva pe segmentul meseriilor liberale sunt:
1. ProCredit Bank (cu doua produse de creditare specializate, dedicate medicilor si contabililor) - Creditul se da PE LOC.
2. UniCredit Tiriac Bank are in portofoliu un pachet de produse de finantare destinate clientilor care desfasoara activitati liberale - cumpararea sau modernizarea de imobile si pentru achizitia de autoturisme, echipamente de lucru sau alte proiecte de investitii. Produsele se adreseaza persoanelor fizice autorizate, cabinetelor, birourilor individuale sau asociate si societatilor civile profesionale. Maxim 150.000 de euro (sau echivalentul in lei).
3. Libra Bank, membra a grupului NCH, este unul din jucatorii din banking cu cea mai mare experienta pe nisa liber-profesionistilor. Din aprilie 2004, banca a acordat credite pentru sectorul medical de peste 32 de milioane de euro. (bun, nu?)

Dintre toate, trebuie sa recunosc ca cel mai mult imi place de cei de la Libra Bank (nu dau link ca sa nu fac reclama :))). Din cateva motive:
- au intrat primii pe nisa asta
- au lansat cardurile Libra Medical, care include trei tipuri de carduri pentru medici; vor urma si ptr. ceilalti
- pentru ca stiu din surse sigure ;) ca vor lansa si pentru alte nise de consumatori.

Astept cu nerabdare isterica lansarea de produse bancare pentru clientii care poarta miercurea camasa albastra cu dungulitze albe si banca de tip boutique - in strada, iute, intre doua sedinte, mestecand un sandwich. Ar fi, in sfarsit, semnul unei maturizari reale a pietei bancare.RO.

publicitate neconventionala

Sunt un mare fan al promovarii funky, creative. Mijloacele de publicitate neconventionala prind din ce in ce mai bine si in Romania. Oamenii incep sa aiba gusturi din ce in ce mai heterogene, mai greu de prins. Un must have pentru advertiserii noii ere. Iata cateva forme:

- publicitatea in lift: claustrata, redusa ca expunere vizuala, de tip mass-market (atunci cand nu e vorba de lifturile de la Grand Marriot Hotel). Te scapa de chinul conversatiei si ofera un refugiu intelectual celor care nu agreeaza zgarieturile "marean + andrea = love". Aduce bani frumosi: 110.000 $ pe prima jumatate a lui 2007 pentru Elevate, la 1500 de lifturi si aproximativ 270 000 persoane audienta. Un business in crestere cu 40% fata de anul trecut.

- publicitatea in toalete: fara concurenta, cand ai vezica plina. Oops Media a facut bani frumosi in Romania in ultimii ani, a reusit sa isi dubleze cifra de afaceri pe 2007 si e in extindere. Pentru privitori e inedit, iar advertiserii se aleg: Partea proasta e ca nu toata lumea vrea sa isi asocieze brandul cu ideea de evacuare si in plus pare o forma misogina de publicitate, atata vreme cat afisul e doar pe peretele cu vasul de WC. Dar pana la final cea mai tare reclama e tot cea de baza: Give piss a chance!

- publicitatea pe biciclete: dinamica, invita la sport si necesita o investitie minima. Inconvenient in Romania: lipsa pistelor de biciclete. La noi nimic deocamdata.

- publicitatea aeriana: tinteste sus - clienti corporatisti, ideal multinationale, banci, cazinouri. Tractarea unui banner costa sub 400 de euro/ora. Necesita spatii largi in care sa poate fi observata si este restrictiva, pentru ca nu poate fi prestata deasupra orasului aglomerat si cu zgarie-nori. Nu e cazul Bucurestiului.

- publicitatea pe masini si in taxi-uri - pe tetiere, la exterior, colante pe portiere sau afisaj luminos deasupra. Costa cam 1o euro un mesaj publicitar pentru 2 saptamani/masina.

- publicitatea pe stadioane - avantajul e ca pretul de afisare a unui mesaj publicitar pe stadion este de 5-6 ori mai mic decat cel al unui spot TV

- publicitatea vizual- olfactiva - adica trebuie sa miroasa ca sa o vezi

- publicitatea pe obiecte mici - cartele de metrou, bilete autobuz, cutii de chibrituri.

In curand, publicitatea pe oameni si pe animalele de companie. Tatuaje, implanturi dentare, unghii branduite. Produse pentru femei promovate de o turma de bichoni maltezi pitici.

Cum (cat) mai platim in Romania?!

Astazi am pierdut jumatate de ora din viata dand explicatii unui operator Orange ca am facut plata unei facturi printr-un ATM la timp, de pe cardul si in contul meu personal. Mi-a cerut sa i-o trimit prin fax. I-am zis sa se duca dracului. no other comment...

Povestea cu platile electronice ar trebui sa fie foarte simpla. Un sistem de facut viata usoara si de evitat eroarea umana. Un mod in care scapam de ingramadeala comunista, de ghiontul disimulat de la coada, de maruntzisul din buzunar. Aproape ca visez la momentul in care nu numai ca nu mai pierzi timp pentru plati diverse, pe care le poti face lejer in 2 minute de acasa, ci chiar esti platit sa faci asta, asa cum genialul google te plateste pentru diverse lucruri pe care le faci pentru el. Uneori primesti bani pentru faptul ca dai un click, alteori ai doar distractie pura - de ex. la youtube.com.. Sau contracte online: ai de facut un abonament la o companie de telefonie mobila, o faci si gata, fara copii dupa buletin si ultimele facturi ale casei. A se incerca acum opusul...

Tocmai am aflat ca NTT DoCoMo Inc, cel mai mare operator de telefonie mobila din Japonia, intentioneaza sa lanseze un telefon mobil care sa permita efectuarea unor plati electronice in timp ce se afla in buzunar. Se pare ca folosirea telefoanelor mobile pentru plata diferitelor bunuri este un lucru obisnuit in Japonia, unde poti scoate celularul si apropia de un dispozitiv electronic de citire la case de marcat sau automate, pentru a face diferite cumparaturi. Telefonul, care foloseste un senzor trimite semnale electrice prin corpul uman pentru a transmite informatii, si autorizeaza plati electronice sau transfera date, printr-o atingere cu degetul.

In Romania oamenii traiesc intr-un trist secol 18 al tehnologiei; platile pe internet inseamna inca plata ramburs sau OP la banca. Internetul e ca un avizier mai mare.

falimente in Romania

Bine de stiut pentru cei ce incep business - Numarul falimentelor a urcat, in primul semestru, la aproximativ 7.500 de firme, cu 50% peste nivelul din perioada similara din 2006, ritmul de crestere fiind comparabil cu nivelul din anii trecuti.

Domenii de risc - Anul trecut, cel mai riscant sector de activitate romanesc in 2006 este comertul, inregistrand 37% din totalul falimentelor anului trecut. Sectorul comertului cu ridicata si distributiei a inregistrat cel mai mare numar de falimente din Romania, in primul semestru din 2007, cu o pondere de 22,85% din totalul falimentelor din Romania.

Locuri de evitat in business - Din punct de vedere geografic, ponderea cea mai mare in totalul insolventelor o detine Bucurestiul - cu 18.5%, adica 1931 de firme, din care 466 de cazuri sunt in deschise in decursul anului 2006. Pe locul doi in clasament sta zona de S-E a tarii, cu 1478 de falimente, in timp ce partea de vest a tarii este cea mai stabila zona, inregistrand 914 de companii in faliment in 2006.

Agricultura este in crestere - Spre deosebire de alte domenii, sectorul agricol a inregistrat o diminuare a ponderii in totalul falimentelor, cu o scadere de aproape 6%, pana la 536 de cazuri pe rol, la jumatatea anului 2007.

business-ul Macromex

Citesc in Business Magazin istoria businessului Macromex, fondat de Dan Minulescu. Se intampla cam asa: doua mii de dolari imprumutati in 1993 de la un prieten, si investiti intr-o nisa destul de improbabila la momentul acela: produse alimentare congelate. Momentul era bun, dar esecul nu alegea prea mult nici atunci: agentia de turism pe care o lansase cu un an in urma esuase. Minulescu devine un mic angrosist si isi creste afacerea pe forte proprii. Peste 5 ani mai atrage un investitor din familie, ca urmare a dificultatilor financiare pe care le traverseaza afacerea, cele mai multe create de deprecierea leului din 1999. Moment de cumpana, idei de renuntare.
Acum, la 14 ani de la lansare, Macromex are vanzari de 80 milioane $, 7 filiale in tara si un portofoliu de peste 8.500 de clienti. Daca ar pune unul langa altul toate baxurile pe care le vinde intr-un an s-ar forma un sir de 2.880 de kilometri, distanta Bucuresti-Barcelona. Este curtat de fonduri de investitii, isi propune sa depaseasca 100 de milioane din vanzari pe 2007 si vizeaza investitii de peste 20 de milioane pentru cresterea capacitatii de stocare, transport si altele.

Una peste alta, cateva idei care mi-au retinut atentia:
1. Omul de afaceri nu a avut nici un plan de afaceri. El insusi recunoaste ca "domeniul a fost absolut o conjunctura. Un context". Insa a vanat tot timpul oportunitatile.
2. Afacerea a ales bine momentele de extindere, inclusiv cele in care o parte din ea a fost preluata de alte companii precum Campofrio sau Lekkerland.
3. Au investit in IT cam 2 milioane de euro. Zice ca cea mai mare problema pe care ar avea-o ar fi daca ar cadea sistemul informational.
4. Daca ar fi sa o ia de la capat, ar cumpara o companie deja existenta, nu ar construi de la zero.
5. Nu este interesat de listarea la bursa - care i-ar incetini deciziile.

...si nu ar investi in imobiliare. In sfarsit, un om serios...

top 50 Fortune - femeile anului 2007

A fost lansat topul FORTUNE al celor mai de succes femei de business din U.S.

Castigatoarele vin puternic din spate - in top au intrat anul acesta 13 nume noi, si se pare ca din ce in ce mai multe nume vor fi adaugate in timp, iar concurenta va fi din ce in ce mai acerba.
Si castigatoarele sunt:

1. Indra Nooyi, Presedinta a consiliului de administratie si CEO la Pepsi este de origine indiana, are varsta de 51 ani si pozitia 1 in acelasi top din 2006. Administreaza venituri de35.1 miliarde $, un profit de 6.4 miliarde $si cotatii in crestere puternica anul trecut.
2. Anne Mulcahy, Presedinta si CEO la XEROX, de 54 de ani, a ocupat anul trecut pozitia a doua in topul Fortune 2006. Compania este in expansiune, adaugand in portofoliul companiei vanzari de inca 1 miliard in plus fata de cele 16 miliarde$ pecare le avea deja compania. Valoarea actiunilor XEROX a crescut cu aproape 10% anul trecut.
3. Meg Whitman, Presedinta a CA and CEO la eBay ocupa aceeasi pozitie 3 anul trecut. In varsta de 51 ani, Meg a facut trecerea la web2.0 in aceleasi conditii de monopol in domeniul e-commerce-ului, cu venituri de 6 miliarde pentru companie si cu o crestere de 45% a valorii actiunilor.
4. Angela Braly, Presedinta si CEO la Wellpoint (WLP), conduce o companie care activeaza in domeniul sanatatii in SUA, cu 35 milioane clienti si venituri de 56.9 miliarde $. Angela are 46 de ani si este proaspat intrata in topul din 2006.
5. Irene Rosenfeld, Presedinte CA si CEO Kraft Foods (MO) conduce o companie cu venituri constante(34.4 miliarde $) si un declin al preturilor pe actiuni in ultimul trimestru al anului trecut. In Martie anul curent, Kraft a recastigat controlul propriei companii cu ajutorul gigantului din industria tutunului, Altria Group. Rosenfeld a anuntat o rascumparare a stocului de actiuni in valoare de $5 miliarde in Februarie si o achizitie traznet a diviziei Danone de biscuiti (in valoare de 7.2 miliarde peste doar cinci luni. Irene are 56 de ani si un singur scop: cresterea businessului Kraft in pietele emergente din toata lumea.
6. Pat Woertz, aflata pe locul 4 anul trecut, are 54 de ani si ocupa pozitia de Presedinte CA si CEO al Archer Daniels Midland (ADM). Compania activeaza in industria maselor plastice, produse chimice si ethanol. Veniturile au crescut cu aproape 20%, pana la 44 miliarde $, iar veniturile nete au crescut cu 65%, pana la 2.2 miliarde $.
7. Susan Arnold, Presedinte CA la Procter & Gamble a fost ocupanta a locului 10 anul trecut. In varsta de 53 de ani, Arnold este responsabila pentru operatiunile de zi-cu-zi ale celor 3 unitati de business PG din toata lumea, cu vanzari de 76 miliarde$. O crestere naturala intre 4% si 6%, care adauga miliarde de dolari peste linie in fiecare an.
8. Oprah Winfrey, faimoasa realizatoare TV de 53 de ani, cu o evidenta apetenta pentru politica, in calitate de sustinatoare ferventa a unuia dintre candidatii democrati in lupta pentru alegerile prezidentiale la ultimele alegeri.
9. Andrea Jung, presedinta CA si CEO la AVON. In varsta de 49 de ani, a dovedit investitorilor ca este foarte serioasa in legatura cu revigorarea afacerii de 8.7 miliarde dolari. Printre altele, Andrea a investit mai mult in promovarea campaniei "Hello tomorrow," cu Reese Witherspoon in calitate de purtator de cuvant. Compania continua sa faca reduceri de personal si elimina si produsele mai putin profitabile.
10. Brenda Barnes, presedinta CA si CEO la Sara Lee, se afla pe pozitia 6 anul trecut. In varsta de 53 ani, a sprijinit cresterea vanzarilor de 7.1%, pana la12.3 miliarde $, si a obtinut venituri de pana la 556 millioane $ in anul fiscal 2007. Cheia: inovatia. Barnes isi propune sa lanseze 75 produse noi in 2008.

Lista completa de vazut la CNNmoney.com.

Interesant e faptul ca aproape toate femeile din top sunt manageri ale unor companii-gigant si nu ale propriilor business-uri, ceea ce ne salveaza pentru cateva momente de magia/iluzia romaneasca a succesului propriei afaceri pe forte proprii. Toate conduc branduri internationale sau reprezinta ele insele un brand. Intreprinzatoare, independente, creative, purtatoare de zambete senzationale.