luni, 12 noiembrie 2007

Magazinul Cocor face rebrading

La mai bine de treizeci de ani de la deschidere, Cocor, centrul comercial ex-comunist a decis ca e momentul pentru rebranding. Proiectul, initiat in colaborare cu firma de consultanta CPP Management Consultants, vizeaza transformarea magazinului intr-unul de tip Luxury Department Store, asemenea veteranelor Saks (New York), Harrod's (Londra) sau galeriilor Lafayette (Paris). Deschiderea noului centru comercial este estimata pentru primavara lui 2009. Asta e stirea oficiala si pare ca re-branding-ul a si pornit deja.

Cocorul are cateva asset-uri definitorii pe baza carora se poate gandi o dezvoltare a vanzarilor si re-inventarea din punctul de vedere al imaginii: - locatie centrala, "are de toate si nu e nici prea scump", are covrigi buni la cuptorul de la parter. Este acceptat ca e cam prafuit, vinde produse comune magazinelor sarace - covoare, perdele, draperii, etc. si e prost organizat si marketat. Plus, la bursa zvonurilor umbla vorba ca managementul magazinului face bani frumosi dar cam negri.

Ce mi se pare grabit in acest moment este comunicarea aspiratiei de a atinge impactul de tip Harrod's sau Lafayette. Cine a fost acolo stie ca e greu pentru un magazin de dimensiunea Cocor sa egaleze acele standarde. Nu e greu sa aduci aici cateva branduri grele, chiar daca oferta de spatii comerciale e din ce in ce mai mare in Bucuresti. Dar hai sa pastram proportiile. Bucurestiul e inca un oras de provincie in dezvoltare.

Pana la urma, suntem convinsi ca doritorii de marci nu vor tine cont de aceste mici rautati iar doamnele din Upper-Side vor navali in magazin sa lase banii inauntru. Asta era si miza.

joi, 8 noiembrie 2007

la mine la mall e Romania

La mine in tara se construieste. Se construieste mult si numai dupa ce se darama. Mult, cu moloz in exces, cu urme pe strada, cu poluare maxima - sonora si olfactiva. Se munceste cu atat mai mult cu cat e zgomotul mai mare. Cateva utilaje darama resturile unei cladiri unde va sa creasca un nou mall.
Constructorilor si investitorilor le place sa faca mall-uri. Multe mall-uri, peste tot. Am inceput sa inteleg ce inseamna piata serviciilor intr-o economie care "duduie". Oamenii sa cumpere, lifturile sa mearga, fast-food-ul sa vanda multa mancare, carbogazoasele sa curga rauri.
Mese mici, scaune tari. Mananci iute cateva aripioare picante, sorbi o jumate de cola si te ridici repede. Faci loc urmatorului si suprematiei bunastarii in societatea fast-food-ului, ca in "McDonaldizarea societatii". Pour les conaisseurs ;)
Apoi te indrepti catre ...Plex. Oriunde ai fi, dupa ce ai achitat nota la fast-food, te indrepti catre un loc unde sa zaci vreme de o ora si jumatate sa privesti la un ecran mare. Inainte de asta mai lasi cativa banutzi la intrare si la automatul de floricele; cu cat cutia de floricele e mai mare, cu atat floricica e mai ieftina. E mai avantajos daca iei si un fanta la pachet decat daca o iei separat.
La mall te simti intr-un loc special pentru ca e lumina multa, oameni multi, imbracati ca pentru bulivar..Tineri frumosi, cu cheile de la masina in buzunar sau pe deget. Si mai e frumos pentru ca sunt vitrine multe. Zara, Kastor, Celio, Mango, Springfield, Esprit, Promode, Body Shop, Pull and Bear... Risti sa crezi ca esti in Barcelona, Londra... Glamour. Cosmo. Lifestyle. Sex and the City.
Dar cand iesi de la film iti trece. Jeg peste tot si mult intuneric. Toate vitrinele sunt acoperite de perdele metalice, luminile sunt stinse, scarile rulante s-au oprit. Reclamele luminoase suspendate sunt scoase din priza, doua femei de serviciu matura grabite printre scaunele dezordonate. Ambalaje aiurea aruncate in fata la Esprit. Este doar ora 23. Intr-o tara normala (vorba lu' Dob.ro) mallurile nu se inkid la 22.00.
La naiba, sunt in Romania.

sâmbătă, 3 noiembrie 2007

Afara cu forta ieftina de munca din Italia!

In ultimele zile vad tot mai multa ingrijorare pe tema expulzarii romanilor din Italia. Mi se pare neintemeiata. Este foarte simplu: viata italienilor se sprijina pe un numar de 556.000 de persoane venite din Romania, romanii ocupand prima pozitie in privinta numarului de imigranti din Italia. Statistic, profilul fortei de munca romanesti in Italia arata cam asa:

- Peste 60% din romani lucreaza in nordul instarit al Italiei. Doar 26,4% in Centru si 14,7% in Sudul Italiei.
- Aproximativ 58% dintre lucratorii romani sunt barbati, iar 42% femei.
- Cele mai multe angajari de imigranti facute anul trecut in Italia i-au vizat pe romani (15,6%)
- Cele mai frecvente ocupatii ale romanilor sunt la munca de jos: tamplari, electricieni, camionagiu, ingrijitor sau menajera.
- 68.446 elevi si 1.630 studenti romani incadrati la studii in Italia in 2006.

Acum sa facem un exercitiu de imaginatie cu un colos corporatist- sa zicem Wall-Mart, cotata de Fortune ca cea mai mare companie din lume, cu 1,9 milioane de angajati; sau mai bine o multinationala, eventual cu intindere pe mai multe continente, ca Exxon Mobile, Shell, Toyota, General Electric, sau ING. Sa presupunem ca un angajat de culoare distruge unul din serverele strategice din head-office, dupa care se bate cu trei colegi, hartuieste sexual doua colege si un sef iar la final transmite companiei concurente strategia de marketing pe urmatorii zece ani. Facem pariu ca angajatorul nu da afara pe toti angajatii de culoare care pot sa repete ce a facut colegul?

Acum: romanii din Italia trimit in tara aproximativ 777 milioane euro/an. Deci muncesc bine. Vor ramane in Italia, atat timp cat vor dori, atat timp cat nu e dictatura sau politicianism.

vineri, 26 octombrie 2007

trafic constant

Am deschis contorul de Trafic pentru blogul meu.
Am 12 Vizitatori în ultimele 7 zile si 3 Vizitatori în ultimele 24 de ore. Dar am 223 vizitatori în ultimele 30 de zile...

Motorul de căutare cel mai folosit este Google iar cel mai bun referrer web în ultimele 7 zile este www.timsoft.ro (thanx Carmen).

Aceste date imi dau un sentiment placut, pe care il rationalizez:
1. ma simt liber de obligatii pentru ca nu mi-am propus sa fac trafic.
2. cei 12 par sa fie destul de constanti. deci am atins obiectivul de produs de nisa. am 12 clienti constanti pentru scrisul meu.

Visez la momentul in care voi avea doar 1 vizitator: doar eu. Asta ar fi rolul unui jurnal pana la urma.

Junior Achievement este verbul

Pentru ca m-am saturat sa vorbesc de ce nu imi place, am decis sa scriu despre ce imi place. Si-asa nu citeste nici naiba ce scriu eu aici, asa ca tot eu o sa citesc la final si voi fi multumit...

Am fost invitat la o conferinta organizata de Junior Achievement. Au fost invitati toti partenerii si finantatorii lor si nu a fost nimeni taxat. Asta nu e o cine stie ce noutate. Conferinte sunt multe, putine sunt cu key-speakeri foarte importanti, la majoritatea nu se plateste, ca la Kotler de pilda...

Conferinta a fost facuta pentru tineri elevi, studenti, sau tineri functionari in companii din Romania si a avut ca scop deschiderea orizonturilor acestora in materie de gandire profitabila. Reteta e arhicunoscuta: iei un american pur-sange, il pui cu fata catre public si cu spatele la un Powerpoint despre succesul in afaceri si modele de succes in business. In general da foarte bine sa spui ca ii cunosti pe toti, de la Bill Gates pana la Dl. Honda si sa zambesti mult, ca doar de-aia esti american. Nimic nou pana aici.

Ce ma ingrozeste de fiecare data cand particip la astfel de evenimente este atitudinea si limbajul de lemn corporatist pe care le adopta tinerii care lucreaza pentru firmele cunoscute - tineri de 20 si ceva de ani, adica oameni nascuti, multi dintre ei, dupa 1982. Desi nici macar nu au apucat sa simta pulsul business-ului foarte bine, ei sunt pregatiti sa fie indoctrinati si abia asteapta asta. "Compania mea promoveaza inovatia si adopta politici motivationale", "sunt sprijinit in cadrul (...)- si aici e zis cu emfaza numele companiei - sa ma dezvolt si sa creez"; "am sansa sa dezvolt proiecte noi care sunt in conformitate cu valorile companiei". Este absolut gretzos sa vezi astfel de atitudini - si astea nu imi inspira decat pionieri si soimii patriei decat marele spirit corporatist american din anii 50'. Sunt genul de tineri pentru care creativitatea nu este decat un cuvant asezat bine in discurs.

La povestea asta Junior Achievement are o bila alba, pentru ca programele lor sunt profund concrete: elevi in clasa a 3-a pot invata sa faca planuri de afaceri, sa lucreze cu Excel, sa faca networking si sa exprime coerent propuneri de dezvoltare de afaceri. Ei promoveaza iesirea din paradigma "facerii banilor" si intrarea in era "business-ului inteligent".

JA are filiale in peste 100 de tari din toata lumea, cu 8 milioane de elevi instruiti in "economie de piata" in fiecare an. Deci, repet: 8 milioane de elevi/studenti noi in fiecare an, de la clasa 1 pana la ultimul an de facultate. Just think...

joi, 18 octombrie 2007

Sarbu imi place

Am aflat cu placuta surprindere (Thanks ZF) de numirea omului de afaceri Adrian Sarbu in functia de director operational (COO) al intregului grup american de media Central European Media Entreprises (CME).

Imi place stirea din mai multe motive:
- este prima mare promovare importanta a unui executiv roman in conducerea unei companii listate pe piata bursiera internationala - in valoare de 3,5 miliarde de dolari. Era timpul sa iesim la vedere, peste nivelul middle management cu care ne-am obisnuit sa ne prezentam ca romani in diverse companii din lume. e o intarire viguroasa a calitatii de roman..
- promovarea vine natural, dupa ce Sarbu a fost pe rand fondator Mediapro in 1990, partener CME incepand cu 1995, coordonator al operatiunilor CME in Romania in ultimii 12 ani. Din 2006 devine Director Regional al CME in Cehia, Slovacia si Romania.
- Seful lui, Michael Garin - CEO la CME, zice despre el ca este "cel mai talentat executiv cu care a lucrat"
- imi place de Sarbu ca om de afaceri si ca prezenta de spirit. Discret si dinamic, nu s-a oprit din expansiune si este un model beton de business.

sâmbătă, 13 octombrie 2007

pungi si sacose

Nu cred ca suntem o natiune de sacoshari sau de caraushi. Cred ca suntem doar platitori de tribut vremilor in care nu aveam decat valize greu de transportat sau pungi de un leu. Indiferent ca ne place sau nu, o vedem in fiecare zi pe strada, in gari, la metrou, autogari, statii de autobuz. Oamenii cara lucruri si o fac in special cu sacosha, cu punga - in apropierea marilor supermarketuri (Carrefour, Cora, Auchan) situate in zonele centrale; sau pe la periferii - oameni de la tzara (la propriu) care transporta sacoshele de Metro - cele rezistente si mari, din plastic, cu manere sanatoase.

"Comerciantii cei mai buni sunt cei care ofera pungi atunci cand iti faci cumparaturile de la ei". Si toata lumea e de acord aici, e ok sa mergi la supermarket si sa pleci cu un ambalaj decent, ca in orice alta tara civilizata si nu cu cea de nylon, cum inca se mai practica la tara sau in multe orase din afara Bucurestiului.

In Bucuresti aproape toti retailerii ofera astfel de pungi, gratis, mai putin Billa, Albinutza, Metro. In schimb o fac supermarketurile de cartier, cel putin la mine in cartier. Si din ce in ce mai des, zarzavagii, vanzatorii de fructe si legume. De regula pungile pe care le dau cei din urma sunt ale celor mari: Carrefour, Cora, Auchan. E foarte funny sa mergi in piata de fructe sa iei un kg de mere si sa ti-l dea intr-o sacosa de Carrefour. Dar e ok, simti iesind o briza de civilizatie dintre legaturile de marar si gramada de tzelina.

Acum problema se pune foarte serios: daca un taran "needucat" (la propriu) intelege ca o punga gratis inseamna un plus de calitate care ii poate fideliza clientii, asta e cea mai gratis lectie de marketing pe care o poate lua managementul de la Billa, Albinutza, Metro. Nu stiu exact cum se pune problema in aceste multinationale - de pilda daca asta e o practica in toate tarile in care opereaza supermagazinele sau e doar o decizie locala. As inclina spre ultima. Sunt convins insa ca bugetele destinate producerii de sacoshe de plastic sunt (sau ar trebui, oricum) incluse mai degraba in costurile de marketing decat in cele de productie (sau mai rau, la pierderi??!!).

Asta pentru ca in momentul in care iese din magazin cu sacosele, clientul magazinului, odata ajuns pe strada, devine automat agent de publicitate. Marca magazinului e plimbata pe gratis pe sub ochii altora: publicitate curata. deci cei mai buni vanzatori din Romania sunt francezii de la Carrefour, Auchan, Cora si taranii de la mine din piatza. Restul sa mearga la training.

miercuri, 10 octombrie 2007

Magia Craciunului: vanzarile!

Inca mai sper ca in fuga spre profit, afacerile romanesti sa inteleaga de fapt ce inseamna magia Craciunui: un shut pentru vanzari, pentru profit, pentru retailul de toate felurile.

Ma raportez din nou la americani. International Herald Tribune (citit la Wall-Street) anunta ca retailerii americani experimenteaza un nou tip de advertising: publicitatea si anuntarea promotiilor si reducerilor inca din octombrie, fara a mentiona insa popularul “Merry Christmas!” in cataloagele sau reclamele de prezentare a ofertei.

- Wal-Mart isi propune un record in vanzarile din acest sezon, anuntand reducerea preturilor la jucarii incepand cu mijlocul lui octombrie, insa oficialii nu s-au referit la acest demers ca la o campanie de sarbatori.
- Competitorul L.L. Bean mizeaza pe transportul gratuit al marfii, nespecificand daca e vorba de o oferta care precede sarbatorile de iarna, recurgand insa la culorile rosu si verde, apreciate in sezonul de iarna.
- Cunoscutul retailer de jucarii Toys “R” Us detine un magazin temporar in Manhattan, insa clientilor le-ar trebui mult timp sa studieze reclamele asociate brand-ului pentru a afla numele magazinului: Holiday Express.

Se pare ca in State campaniile de marketing sunt astfel pozitionate incat sa asigure un boost al cumparaturilor de sezon, fara celebra lista adresata Mosului, intr-o perioada in care retail-ul american a decazut din punct de vedere economic. (vezi scandalurile retragerii jucariilor de pe piata - compania Mattel si problemele de pe piata chineza)

Nu am vazut inca mari promotii la noi, desi asta se intampla nu doar in US, ci in toata lumea civilizata europeana, din UK pana in Grecia... De asta lor le merge mai bine: pentru ca afaceristii romanii sunt rationali, cu capul pe umeri, nu naivi, nu usor de pacalit, ei fac business, nu povesti.

Ei bine, am o veste pentru toti rationalii: business-ul e o poveste, e o iluzie, e un mit. Banii nu exista, sunt doar niste bucati de hartie. Cei care au inteles asta sunt acum marii miliardari ai acestei lumi: Buffett, Hefner (playboy), Gates (microsoft), Trump, Branson (Virgin). Totul poate fi doar o joaca. Miza sta in magia cu care intelegi sa construiesti. Iar ei cred in Mos Craciun.

banii sunt in nisha

Pai era si timpul: trei banci joaca tare pe nisa creditelor pentru contabili, avocati si medici.

Scrie la Wall-Street ca bancile care dezvolta o strategie agresiva pe segmentul meseriilor liberale sunt:
1. ProCredit Bank (cu doua produse de creditare specializate, dedicate medicilor si contabililor) - Creditul se da PE LOC.
2. UniCredit Tiriac Bank are in portofoliu un pachet de produse de finantare destinate clientilor care desfasoara activitati liberale - cumpararea sau modernizarea de imobile si pentru achizitia de autoturisme, echipamente de lucru sau alte proiecte de investitii. Produsele se adreseaza persoanelor fizice autorizate, cabinetelor, birourilor individuale sau asociate si societatilor civile profesionale. Maxim 150.000 de euro (sau echivalentul in lei).
3. Libra Bank, membra a grupului NCH, este unul din jucatorii din banking cu cea mai mare experienta pe nisa liber-profesionistilor. Din aprilie 2004, banca a acordat credite pentru sectorul medical de peste 32 de milioane de euro. (bun, nu?)

Dintre toate, trebuie sa recunosc ca cel mai mult imi place de cei de la Libra Bank (nu dau link ca sa nu fac reclama :))). Din cateva motive:
- au intrat primii pe nisa asta
- au lansat cardurile Libra Medical, care include trei tipuri de carduri pentru medici; vor urma si ptr. ceilalti
- pentru ca stiu din surse sigure ;) ca vor lansa si pentru alte nise de consumatori.

Astept cu nerabdare isterica lansarea de produse bancare pentru clientii care poarta miercurea camasa albastra cu dungulitze albe si banca de tip boutique - in strada, iute, intre doua sedinte, mestecand un sandwich. Ar fi, in sfarsit, semnul unei maturizari reale a pietei bancare.RO.

duminică, 7 octombrie 2007

publicitate neconventionala

Sunt un mare fan al promovarii funky, creative. Mijloacele de publicitate neconventionala prind din ce in ce mai bine si in Romania. Oamenii incep sa aiba gusturi din ce in ce mai heterogene, mai greu de prins. Un must have pentru advertiserii noii ere. Iata cateva forme:

- publicitatea in lift: claustrata, redusa ca expunere vizuala, de tip mass-market (atunci cand nu e vorba de lifturile de la Grand Marriot Hotel). Te scapa de chinul conversatiei si ofera un refugiu intelectual celor care nu agreeaza zgarieturile "marean + andrea = love". Aduce bani frumosi: 110.000 $ pe prima jumatate a lui 2007 pentru Elevate, la 1500 de lifturi si aproximativ 270 000 persoane audienta. Un business in crestere cu 40% fata de anul trecut.

- publicitatea in toalete: fara concurenta, cand ai vezica plina. Oops Media a facut bani frumosi in Romania in ultimii ani, a reusit sa isi dubleze cifra de afaceri pe 2007 si e in extindere. Pentru privitori e inedit, iar advertiserii se aleg: Partea proasta e ca nu toata lumea vrea sa isi asocieze brandul cu ideea de evacuare si in plus pare o forma misogina de publicitate, atata vreme cat afisul e doar pe peretele cu vasul de WC. Dar pana la final cea mai tare reclama e tot cea de baza: Give piss a chance!

- publicitatea pe biciclete: dinamica, invita la sport si necesita o investitie minima. Inconvenient in Romania: lipsa pistelor de biciclete. La noi nimic deocamdata.

- publicitatea aeriana: tinteste sus - clienti corporatisti, ideal multinationale, banci, cazinouri. Tractarea unui banner costa sub 400 de euro/ora. Necesita spatii largi in care sa poate fi observata si este restrictiva, pentru ca nu poate fi prestata deasupra orasului aglomerat si cu zgarie-nori. Nu e cazul Bucurestiului.

- publicitatea pe masini si in taxi-uri - pe tetiere, la exterior, colante pe portiere sau afisaj luminos deasupra. Costa cam 1o euro un mesaj publicitar pentru 2 saptamani/masina.

- publicitatea pe stadioane - avantajul e ca pretul de afisare a unui mesaj publicitar pe stadion este de 5-6 ori mai mic decat cel al unui spot TV

- publicitatea vizual- olfactiva - adica trebuie sa miroasa ca sa o vezi

- publicitatea pe obiecte mici - cartele de metrou, bilete autobuz, cutii de chibrituri.

In curand, publicitatea pe oameni si pe animalele de companie. Tatuaje, implanturi dentare, unghii branduite. Produse pentru femei promovate de o turma de bichoni maltezi pitici.

vineri, 5 octombrie 2007

Cum (cat) mai platim in Romania?!

Astazi am pierdut jumatate de ora din viata dand explicatii unui operator Orange ca am facut plata unei facturi printr-un ATM la timp, de pe cardul si in contul meu personal. Mi-a cerut sa i-o trimit prin fax. I-am zis sa se duca dracului. no other comment...

Povestea cu platile electronice ar trebui sa fie foarte simpla. Un sistem de facut viata usoara si de evitat eroarea umana. Un mod in care scapam de ingramadeala comunista, de ghiontul disimulat de la coada, de maruntzisul din buzunar. Aproape ca visez la momentul in care nu numai ca nu mai pierzi timp pentru plati diverse, pe care le poti face lejer in 2 minute de acasa, ci chiar esti platit sa faci asta, asa cum genialul google te plateste pentru diverse lucruri pe care le faci pentru el. Uneori primesti bani pentru faptul ca dai un click, alteori ai doar distractie pura - de ex. la youtube.com.. Sau contracte online: ai de facut un abonament la o companie de telefonie mobila, o faci si gata, fara copii dupa buletin si ultimele facturi ale casei. A se incerca acum opusul...

Tocmai am aflat ca NTT DoCoMo Inc, cel mai mare operator de telefonie mobila din Japonia, intentioneaza sa lanseze un telefon mobil care sa permita efectuarea unor plati electronice in timp ce se afla in buzunar. Se pare ca folosirea telefoanelor mobile pentru plata diferitelor bunuri este un lucru obisnuit in Japonia, unde poti scoate celularul si apropia de un dispozitiv electronic de citire la case de marcat sau automate, pentru a face diferite cumparaturi. Telefonul, care foloseste un senzor trimite semnale electrice prin corpul uman pentru a transmite informatii, si autorizeaza plati electronice sau transfera date, printr-o atingere cu degetul.

In Romania oamenii traiesc intr-un trist secol 18 al tehnologiei; platile pe internet inseamna inca plata ramburs sau OP la banca. Internetul e ca un avizier mai mare.

joi, 4 octombrie 2007

falimente in Romania

Bine de stiut pentru cei ce incep business - Numarul falimentelor a urcat, in primul semestru, la aproximativ 7.500 de firme, cu 50% peste nivelul din perioada similara din 2006, ritmul de crestere fiind comparabil cu nivelul din anii trecuti.

Domenii de risc - Anul trecut, cel mai riscant sector de activitate romanesc in 2006 este comertul, inregistrand 37% din totalul falimentelor anului trecut. Sectorul comertului cu ridicata si distributiei a inregistrat cel mai mare numar de falimente din Romania, in primul semestru din 2007, cu o pondere de 22,85% din totalul falimentelor din Romania.

Locuri de evitat in business - Din punct de vedere geografic, ponderea cea mai mare in totalul insolventelor o detine Bucurestiul - cu 18.5%, adica 1931 de firme, din care 466 de cazuri sunt in deschise in decursul anului 2006. Pe locul doi in clasament sta zona de S-E a tarii, cu 1478 de falimente, in timp ce partea de vest a tarii este cea mai stabila zona, inregistrand 914 de companii in faliment in 2006.

Agricultura este in crestere - Spre deosebire de alte domenii, sectorul agricol a inregistrat o diminuare a ponderii in totalul falimentelor, cu o scadere de aproape 6%, pana la 536 de cazuri pe rol, la jumatatea anului 2007.

miercuri, 3 octombrie 2007

business-ul Macromex

Citesc in Business Magazin istoria businessului Macromex, fondat de Dan Minulescu. Se intampla cam asa: doua mii de dolari imprumutati in 1993 de la un prieten, si investiti intr-o nisa destul de improbabila la momentul acela: produse alimentare congelate. Momentul era bun, dar esecul nu alegea prea mult nici atunci: agentia de turism pe care o lansase cu un an in urma esuase. Minulescu devine un mic angrosist si isi creste afacerea pe forte proprii. Peste 5 ani mai atrage un investitor din familie, ca urmare a dificultatilor financiare pe care le traverseaza afacerea, cele mai multe create de deprecierea leului din 1999. Moment de cumpana, idei de renuntare.
Acum, la 14 ani de la lansare, Macromex are vanzari de 80 milioane $, 7 filiale in tara si un portofoliu de peste 8.500 de clienti. Daca ar pune unul langa altul toate baxurile pe care le vinde intr-un an s-ar forma un sir de 2.880 de kilometri, distanta Bucuresti-Barcelona. Este curtat de fonduri de investitii, isi propune sa depaseasca 100 de milioane din vanzari pe 2007 si vizeaza investitii de peste 20 de milioane pentru cresterea capacitatii de stocare, transport si altele.

Una peste alta, cateva idei care mi-au retinut atentia:
1. Omul de afaceri nu a avut nici un plan de afaceri. El insusi recunoaste ca "domeniul a fost absolut o conjunctura. Un context". Insa a vanat tot timpul oportunitatile.
2. Afacerea a ales bine momentele de extindere, inclusiv cele in care o parte din ea a fost preluata de alte companii precum Campofrio sau Lekkerland.
3. Au investit in IT cam 2 milioane de euro. Zice ca cea mai mare problema pe care ar avea-o ar fi daca ar cadea sistemul informational.
4. Daca ar fi sa o ia de la capat, ar cumpara o companie deja existenta, nu ar construi de la zero.
5. Nu este interesat de listarea la bursa - care i-ar incetini deciziile.

...si nu ar investi in imobiliare. In sfarsit, un om serios...

marți, 2 octombrie 2007

top 50 Fortune - femeile anului 2007

A fost lansat topul FORTUNE al celor mai de succes femei de business din U.S.

Castigatoarele vin puternic din spate - in top au intrat anul acesta 13 nume noi, si se pare ca din ce in ce mai multe nume vor fi adaugate in timp, iar concurenta va fi din ce in ce mai acerba.
Si castigatoarele sunt:

1. Indra Nooyi, Presedinta a consiliului de administratie si CEO la Pepsi este de origine indiana, are varsta de 51 ani si pozitia 1 in acelasi top din 2006. Administreaza venituri de35.1 miliarde $, un profit de 6.4 miliarde $si cotatii in crestere puternica anul trecut.
2. Anne Mulcahy, Presedinta si CEO la XEROX, de 54 de ani, a ocupat anul trecut pozitia a doua in topul Fortune 2006. Compania este in expansiune, adaugand in portofoliul companiei vanzari de inca 1 miliard in plus fata de cele 16 miliarde$ pecare le avea deja compania. Valoarea actiunilor XEROX a crescut cu aproape 10% anul trecut.
3. Meg Whitman, Presedinta a CA and CEO la eBay ocupa aceeasi pozitie 3 anul trecut. In varsta de 51 ani, Meg a facut trecerea la web2.0 in aceleasi conditii de monopol in domeniul e-commerce-ului, cu venituri de 6 miliarde pentru companie si cu o crestere de 45% a valorii actiunilor.
4. Angela Braly, Presedinta si CEO la Wellpoint (WLP), conduce o companie care activeaza in domeniul sanatatii in SUA, cu 35 milioane clienti si venituri de 56.9 miliarde $. Angela are 46 de ani si este proaspat intrata in topul din 2006.
5. Irene Rosenfeld, Presedinte CA si CEO Kraft Foods (MO) conduce o companie cu venituri constante(34.4 miliarde $) si un declin al preturilor pe actiuni in ultimul trimestru al anului trecut. In Martie anul curent, Kraft a recastigat controlul propriei companii cu ajutorul gigantului din industria tutunului, Altria Group. Rosenfeld a anuntat o rascumparare a stocului de actiuni in valoare de $5 miliarde in Februarie si o achizitie traznet a diviziei Danone de biscuiti (in valoare de 7.2 miliarde peste doar cinci luni. Irene are 56 de ani si un singur scop: cresterea businessului Kraft in pietele emergente din toata lumea.
6. Pat Woertz, aflata pe locul 4 anul trecut, are 54 de ani si ocupa pozitia de Presedinte CA si CEO al Archer Daniels Midland (ADM). Compania activeaza in industria maselor plastice, produse chimice si ethanol. Veniturile au crescut cu aproape 20%, pana la 44 miliarde $, iar veniturile nete au crescut cu 65%, pana la 2.2 miliarde $.
7. Susan Arnold, Presedinte CA la Procter & Gamble a fost ocupanta a locului 10 anul trecut. In varsta de 53 de ani, Arnold este responsabila pentru operatiunile de zi-cu-zi ale celor 3 unitati de business PG din toata lumea, cu vanzari de 76 miliarde$. O crestere naturala intre 4% si 6%, care adauga miliarde de dolari peste linie in fiecare an.
8. Oprah Winfrey, faimoasa realizatoare TV de 53 de ani, cu o evidenta apetenta pentru politica, in calitate de sustinatoare ferventa a unuia dintre candidatii democrati in lupta pentru alegerile prezidentiale la ultimele alegeri.
9. Andrea Jung, presedinta CA si CEO la AVON. In varsta de 49 de ani, a dovedit investitorilor ca este foarte serioasa in legatura cu revigorarea afacerii de 8.7 miliarde dolari. Printre altele, Andrea a investit mai mult in promovarea campaniei "Hello tomorrow," cu Reese Witherspoon in calitate de purtator de cuvant. Compania continua sa faca reduceri de personal si elimina si produsele mai putin profitabile.
10. Brenda Barnes, presedinta CA si CEO la Sara Lee, se afla pe pozitia 6 anul trecut. In varsta de 53 ani, a sprijinit cresterea vanzarilor de 7.1%, pana la12.3 miliarde $, si a obtinut venituri de pana la 556 millioane $ in anul fiscal 2007. Cheia: inovatia. Barnes isi propune sa lanseze 75 produse noi in 2008.

Lista completa de vazut la CNNmoney.com.

Interesant e faptul ca aproape toate femeile din top sunt manageri ale unor companii-gigant si nu ale propriilor business-uri, ceea ce ne salveaza pentru cateva momente de magia/iluzia romaneasca a succesului propriei afaceri pe forte proprii. Toate conduc branduri internationale sau reprezinta ele insele un brand. Intreprinzatoare, independente, creative, purtatoare de zambete senzationale.

marți, 25 septembrie 2007

Jonas Ridderstråle, Funky business

Unul dintre cei doi cercetatori, autori, considerati "guru" in domeniul managementului afacerilor new wave - co-ganditori ai conceptului Funky Business. Vin si la Bucuresti curand.

Harley Davidson in Romania

Cei de la Harley Davidson estimeaza ca proxima intrare pe piata din Romania le va aduce un nivel de vanzari de aproximativ 200 de unitati iar pana in 2012 vanzari pentru 1000 de unitati. Dincolo de faptul ca producatorul american de motociclete premium Harley-Davidson este adus pe piata auto romaneasca Romania prin intermediul companiei Automotive Trading Services (ATS), detinuta de premierul Tariceanu, estimarea celor de la Harley mi se pare de-a dreptul deprimanta, din cateva motive cat se poate de evidente:

Volkswagen a vandut cinci Bugatti de 1,4 milioane de euro bucata in 24 de ore - 17 Sep 2007

Porsche – vanzari record luna august - Porsche Romania a vandut in august peste 4.000 de masini si a afisat, pentru primele opt luni ale anului, vanzari totale de 27.139 de unitati, cu 38% peste nivelul inregistrat in perioada similara a anului trecut.

Vanzari Bentley in Romania - Toate masinile care costa peste 100.000 de euro au un element comun: se dau ca painea calda. Pe langa modele BMW, Mercedes sau Porsche care depasesc ca pret 100.000 de euro anul trecut a intrat oficial pe piata si marca Maserati, vanzarile depasind la momentul intrarii pe piata obiectivul initial.

Toyota Romania a ridicat tinta de vanzari pentru 2007 - Toyota Romania a ridicat cu mai mult de 10% tinta de vanzari pentru acest an, la peste 9.000 de unitati, datorita vanzarilor care in primul semestru au fost cu 76% peste cele din primele sase luni ale anului trecut.

Romania este cautata pe harta luxului - Ucraina si Romania, cele mai atractive piete regionale pentru brand-urile de top ale industriei luxului. Romania se mentine in topul celor mai atractive tari din regiune pentru industria de lux internationala, insa penetrarea produselor de lux pe aceasta piata este greoaie si inegala (se concentreaza in Bucuresti). Segmentele cele mai atractive, in ordinea volumului de vanzari, sunt: auto, moda, accesorii, bijuterii/ceasuri, parfumerie/cosmetice, IT/gadgets, SPA, hotelarie, selective retailing.

Prevad celor de la Harley o cifra de vanzari de peste 400 de unitati pe an, cu o distributie egala pe tot teritoriul tarii, cu accent pe vest, nord si centru.

luni, 24 septembrie 2007

topul forbes 2007

Clasamentul celor mai bogati 400 de americani arata ca acestia si-au majorat averile in 2007, asa cum reiese din topul Forbes.
Impreuna, averea acestora se ridica la 1.540 miliarde dolari, dupa cum urmeaza:

1. Fondatorul Microsoft, Bill Gates, cu o avere de 59 miliarde dolari
2. Investitorul Warren Buffet, cu o avere de 52 miliarde dolari.
3. Sheldon Adelson, proprietarul unor casinouri din Las Vegas, cu o avere de 28 miliarde dolari
4. Patronul fondator al grupului Oracle, Larry Ellison
5 si 6. Larry Page si Sergey Brin, Cei doi creatori ai motorului de cautare GOOGLE, ocupa locurile cinci si sase ale acestui clasament, detinand fiecare averi de 18,5 miliarde dolari.
7. Kirk Kerkorian, care ocupa locul sapte, cu o avere de aproximativ 18 miliarde dolari.
8. Fondatorul grupului Dell, Michael Dell, cu 17,2 miliarde dolari
9 si 10. Charles & David Koch - patronii conglomeratului industrial si petrolier Koch - fiecare cu 17 miliarde dolari.

Sa recapitulam: media, IT, entertainment, IT, petrol, IT, servicii industriale si IT. As fi de parere ca cei care castiga din altceva decat din IT sa dea totusi 30% din profitul lor celor din IT. Altminteri nu ar fi reusit.

O parte dintre membrii acestui clasament pentru anul 2006 au iesit din top din cauza ca au donat o parte din averile proprii fondurilor umanitare. Asadar la anul urmeaza sa vedem primii miliardari din NGOs.

go west...sau est

Am citit in wall-street.ro ca investitorii fug de terenurile din centrul si nordul Capitalei. Ma si intrebam cand naiba o sa vedem si noi cartierul de zgarie-nori cu care ne ameninta marii producatori de betoane: eu il vad deja ridicat pe malul drept al Dambovitei, pe gunoaiele Glinei sau pe campurile ne-exploatate de mai la Sud, in paralel cu autostrada. Sau, cine stie, poate la Varasti, Jilava sau prin Domnesti. Se intampla pentru ca preturile au crescut iar oferta de terenuri din centrul si de nordul Capitalei nu mai este la fel de accesibila. Trebuie sa fie orb cel ce are bani de investit si ii baga in acelasi nord prafuit pe langa firul rosu numit DN1...Regimul de inaltime mult mai permisiv din zonele alternative va face posibila eliberarea cu profit a banilor bagati in pamanturile din sud si est.

Ca exemplu, initiatorii proiectului Rin, hotelul de patru stele inaltat in zona Vitan Barzesti, in urma cu doi ani, au cumparat cele sapte hectare care se afla acum in proprietatea hotelului la 50 de euro/mp, iar in prezent ele ating valori intre 1.600 si 2.000 de euro, in functie de amplasament.

Pun primul pariu ca Giurgiul va fi inghitit mai rapid decat Ploiestiul in zona metropolitana bucuresteana, in mai putin de 8 ani.

marți, 18 septembrie 2007

idee de biz

Meditez necontenit la cea mai buna idee de business. Imobiliarele par sa nu fie intrecute decat de business-urile de IT. IT-ul de entertainment, entertainmentul de marketing, marketing-ul doar de online-uri. Online-urile doar de fotbal... Fotbalul doar de publicitate. Publicitatea doar de afacerile de nisa. Afacerile de nisa doar de afacerile cu sex. Afacerile cu sex doar de electrocasnice. Electrocasnicele doar de HR. Afacerile de HR doar de cele de gadget-uri Gadgeturile doar de industria otelului; Otelul doar de afacerile cu pensii private; Pensiile private doar de industria auto. Vanzarea de masini doar de terenurile pe luna sau in Alaska. Afacerile din Alaska sunt intrecute doar de gaze si petrol. Industria rusa doar de cea americana. Cea americana doar de forta chineza. Intreprinzatorul chinez doar de fast-fooder-ul turc sau arab. Patronul arab doar de cosmopolitul englez cu pasaport diplomatic. Pasaportul doar de buletinul de Romania... si tziganii din Livorno doar de cei din Palermo...si primul milion nu are gust nici miros...

vineri, 14 septembrie 2007

Microsoft Surface: Business 2.0 Demo

Microsoft surface nu mi se pare decat un gadget de dimensiuni mari. nimic altceva decat un player urias, sau foto-viewer, o harta interactiva cu functii avansate de transfer, bluetooth si alte facilitati de comunicare. Nimic senzational in afara faptului ca e un playground ofertant pentru vreo ora- doua. Probabil ca se va vinde ca piesa de decor sau entertainment in hotelurile de lux, cazino sau in supermarket-uri. O jucarie destul de plictisitoare, daca te gandesti bine: nici nu te joci, nici nu faci business cu ea: nu poti sa o transporti, trebuie sa ai grija la sters praful, sa nu pui scrumiera pe ea. Dar ar fi foarte interesant sa poti pune un pahar care sa se umple cu bere. Sa faca bule din pixeli si sa te imbeti virtual. Sa despachetezi salamul cazon, care sa se topeasca in ecran, pentru a face loc unei fripturi de curcan. la final, firimiturile sa fie ciugulite de pasarile exotice de pe planseta interactiva iar nota de plata sa fie sub 20 centi. Asta ar fi o afacere buna!

marți, 11 septembrie 2007

Mircea, ce nu e show-biz e biz

L-am auzit pe badea (mircea - A1) spunand intr-o zi ca totul in jur e show-biz. e adevarat partial, fully e adevarata doar a doua parte a cuvantului. Totul in jur e biz...show-ul e doar o parte a sa, iar TV-ul, spectacolul, evenimentul cu public este doar pentru bizniss-urile care vor imagine, aparitie, reflectoarele on. Cei mai multi oameni de afaceri fac multi bani pe intuneric.. asta inseamna ca tot ce nu e show-biz este doar biz...

Dar dincolo de asta, Mircea intuieste bine trendul care va propulsa lumea de business a secolului in care suntem: sincretismul, combinatia inteligenta, fuziunea de idei produce mult mai mult decat inovatia simpla, solitara. Nu mai stim daca pachetul Happy Meal de la Mc Donalds e un produs sau un serviciu...tocmai pentru ca nu e o ecuatie, simpla, ci un mix strategic.
Apropos de show-biz, cei doi geniali suedezi - care au facut din teorie o practica de business - Jonas Ridderstrale si Kjell Kjell Nordstrom, vorbesc in cartea lor "funky business" despre societatea cuvintelor compuse. : divertismentul educativ, caffe-latte, universitate corporatista, divertismentul informativ, invatamantul la distanta, cina TV, vizual-ergonomic, e-mail...iar eu as adauga si show-biz-ul aici.

Badea cred ca intelege acest lucru: viitorul ca o societate a cuvintelor compuse.

in comentariul meu urmator zic mai multe..

vineri, 7 septembrie 2007

Primul Starbucks in Rusia

Prima cafenea Starbucks s-a deschis la mama Rusia, la un an dupa ce o firma a castigat in justitie o disputa legala care a tinut blocata extinderea brandului la nivel national. Localul, deschis intr-un mall din Moscova, va fi urmat de un al doilea, pana la sfarsitul anului.

Pentru savoarea business-ului, magazinul e operat printr-o franciza luata de o companie din Kuweit, Alshaya. Surprinzator e ca se intampla la jumatate de an dupa lansarea din Romania (de la Plaza Mall), dat fiind avansul pe care l-a luat economia rusa si boom-ului economic al Moscovei.

Oricum, Starbucks a intrat in Rusia abia dupa o indelungata lupta in instanta pentru dreptul de utilizare a marcii proprii, dupa ce un avocat moscovit a rezervat marca si drepturile de autor si a incercat sa le vanda lantului de cafenele americane. O epopee cosmopolita a luptei sovietelor cu acaparatorul american, finalizata cu succes gratie globo-cratiei made in middle-east. Foarte probabil ca apetenta marilor branduri americane fata de piata rusa a depasit momentul amplasarii capetelor de pod in tarile mai mici precum Romania sau Bulgaria. E timpul sa ne pregatim pentru MAREA RUSIA...a americanilor...

joi, 6 septembrie 2007

CSR prin sex

Am dat de un exemplu remarcabil: mai-marii industriei pornografice au decis să acţioneze pentru îmbunătăţirea imaginii şi să doneze o parte din bani pentru cauze nobile. Primul pas l-a făcut un post de televiziune japonez, care a organizat un spectacol unde doritorii puteau să facă sex cu actriţele, iar banii au fost donaţi săracilor. Un eveniment asemănător va avea loc şi în Marea Britanie: după o vară extrem de ploioasă, britanicii vor organiza "Summer Porno Party", care va avea loc într-un club londonez la jumătatea lunii septembrie. Petrecerea va aduna sub acoperişul unui club toată crema pornografiei de peste Canalul Mânecii. Preţul unui bilet variază între 20 şi 25 de lire sterline si toate încasările vor fi donate societăţii britanice de luptă împotriva cancerului.
Acum astept cu nerabdare organizarea unei petreceri de leather-isti care doneaza veniturile fundatiilor pentru protectia animalelor si primul mars al travestitilor din Bucuresti pentru finantarea clubului Steaua.

Mine Your Own Business

Documentarul de pe youtube, citim printre randuri, "demasca fata intunecata a proiectelor de protectia mediului si efectele nocive ale activitistilor de mediu asupra vietii economice a comunitatii si a oamenilor". :) foarte tare!!
In fapt, materialul video nu este altceva decat un instrument de PR, explicit agresiv dar construit inteligent, tintind o perceptie negativa la adresa proiectelor de mediu. Filmuletzul e facut de... cine altcineva decat ..compania canadiana Gabriel Resources, proiectul de exploatare miniera intensiva cu cianuri de la Rosia Montana ...
Filmul nu e nicio capodopera, niciun esec total. Ce sare in ochi nu e argumentul execrabil anti-ecologic...ci faptul ca o companie moderna isi permite sa adopte o astfel de strategie de comunicare, in conditiile in care e evident ca nu sunt preocupati decat de zacamantul aurifer de sub pamant. Intr-o lume in care comunitatea de business este atat de sensibila la subiectul protectiei mediului iar cele mai multe firme incearca sa construiasca proiecte de protectie a mediului, ca o componenta de CSR vitala pentru imaginea corporatiei, compania de minerit arunca la gunoi principiul director al oricarei afaceri inteligente: nu-ti subestima niciodata partenerii...e semnul unui retard dramatic de mentalitate de business, ce ii va costa falimentul.
dar nu chiar acum...

miercuri, 5 septembrie 2007

puterea nishei

omul de afaceri si filantropul Andrew Carnegie spune bine: cei care au reusit sunt cei care au ales o linie si s-au tinut de ea. "The men who have succeeded are men who have chosen one line and stuck to it."

Se pare ca tot mai mult, forta nisei este cea care determina succesul afacerilor moderne. Alt efect al globalizarii, care contrar asteptarilor de a genera business-uri internationalizabile, pune o lupa care focalizeaza in adancime pe specificul intreprinderii.

Noul curent nu mai e cel care duce companiile pe o orizontala nesfarsita a pietei ci pe verticala. Nu ne mai pricepem la de toate intotdeauna, si asa pare sa fie tot mai sanatos... iar organizatiile au inteles necesitatea externalizarii lucrurilor pe care nu le fac pentru ca pur si simplu nu au acel obiect de activitate.
Companiile subcontracteaza din ce in ce mai mult o serie de servicii care pana odinioara le faceau ele insele. De exemplu, serviciile financiare. La ce bun sa mentii pe organigrama si statul de plata 10 contabili care te costa cu tot cu taxe pana la 15 000 USD cand poti sa platesti unei firme mai putin de jumatate pentru aceleasi servicii? Economia costurilor de mentinere a firmei te obliga sa cedezi competitivitatii exterioare si sa predai serviciile clasice - costurile de personal, de intretinere a curateniei sau de administrare a gestiunii - celor care fac doar asta. Din simplul motiv ca e mult mai ieftin sa faci doar ace cu gamalie, acele de siguranta le iei de la producatorul de ace de siguranta...In curand, serviciile de management (sunt firme de consultanta in management care pot prelua oricand aceasta functie), cele de dezvoltare a afacerii, cele de vanzari, sau cele de PR. Simplu, ieftin, specializat.

Un economist american, Adam Smith, zicea pe la 1776 ca pe masura ce piata creste in dimensiuni, gradul de specializare trebuie sa evolueze in acelasi ritm. La noi s-a facut intre timp 2007 si am inceput sa ne prindem, in sfarsit...Data viitoare cand auziti ca economia noastra duduie, dati muzica mai tare...am intarziat cu 200 de ani.

Biserica - cea mai buna afacere..

Aveam vreo 13 ani si nu imi descoperisem inca vocatia. La un moment dat m-am gandit ca as putea fi preot sau chiar calugar...Unul dintre motive era ca imi placea sa ma imbrac in negru (ca orice adolescent plinutz din vremea mea) si era singura modalitate in care poti umbla imbracat intr-un costum ciudat pe strada fara ca lumea sa ma creada unul, ci mai mult, chiar sa ma ia in serios...Mult timp m-am intrebat care sa fi fost celalalt motiv. Nu am aflat decat cand am vazut rumoarea recenta: biserica face bani. Big money! Unii dintre marii businessmani sunt in cale-afara de smeriti si se inchina la intervale regulate. Sfintii Parinti verifica zvonurile de pe bursa terenurilor si imobilelor din parohie, stabilesc strategii financiare si raporteaza fluxul de cash disponibil in cutia milei. cea neimpozitata.
Acum stiu: imi fac biserica!

Preotii primesc de la stat 42 milioane de euro pe an

Personalul aflat in subordinea Patriarhului este de aproximativ 22.000 de oameni, pentru salariile carora statul a alocat in acest an 42 milioane de euro.
“Biserica va trebui sa aiba o strategie financiara pe viitor. Dorim sa recuperam proprietatile nationalizate si sa cumparam altele, pentru ca, asa cum vedem cu totii, imobilele si terenurile sunt cele mai valoroase”, afirma purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane.
In total, conturile bancare ale mitropoliilor din Romania au o valoare de 360.000 de euro.
“Majoritatea bisericilor sunt asigurate. Problema este ca nu pot fi asigurate toate bunurile de Tezaur, pentru ca nu pot fi evaluate. De regula, sunt asigurate icoanele, obiectele religioase de patrimoniu si biserica in sine. In prezent, ne aflam in discutii cu o firma mare de asigurari din Romania, pentru a crea un parteneriat intre ei si Biserica in vederea asigurarii bunurilor Bisericii”, a declarat preotul Constantin Stoica.

In Romania, sunt 11.102 parohii, de unde rezulta ca BOR administreaza in medie 40.000 de hectare de teren arabil. Potrivit lui Daniel Mitarcu, consultant in cadrul departamentului de terenuri si investitii al companiei de consultanta imobiliara DTZ Echinox, la nivel de tara, terenul arabil se vinde la un pret cuprins intre 200 euro/hectar si 9.000 euro/hectar. Dat fiind faptul ca majoritatea terenurilor arabile detinute de Biserica se afla in zone rurale, pretul mediu al acestui teren ar putea fi estimat in jurul valorii de 500 euro/hectar, de unde rezulta ca valoarea medie a terenului arabil detinut de BOR este in jur de 20 milioane de euro.
mai mult in Business Standard: http://www.standard.ro/articol_9874/preotii_primesc_de_la_stat_42_milioane_de_euro_pe_an.html

 
Add to Technorati Favorites